Archive for the ‘Eva’ Category

Prima zi de grădiniţă

Astăzi a fost prima zi de grădiniţă pentru Eva. Mă bucur aşa de mult pentru ea. Ea însăşi este foarte întântată că merge la "grădi". Acum câteva luni a observat diverşi copii cu ghiozdan în spate care veneau de la grădiniţă sau de la scoală şi m-a întrebat ce au în spate. După ce i-am explicat mi-a spus: "când se face Eva mare merge la coală cu godanul". A trebuit să-i explic că mai întâi trebuie să dea pe la grădiniţă. Şi de-atunci m-a tot rugat să o duc la grădiniţă.

Mă bucur că are activitate diferită de ceea ce făcea acasă şi că-şi ocupă timpul cu lucruri frumoase.

Nu mi-am făcut griji legat de integrarea ei şi într-adevăr n-a avut nicio problemă când a ajuns acolo. Era în elementul ei. Nici nu cred că a deranjat-o că am plecat. Avea o domnişoară drăguţă şi tânără care avea grijă de ea şi multe jucării de explorat.

Domnişoara educatoare a spus că Eva a fost cuminte şi sociabilă. Doar când a venit ora mesei nu prea şi-a mâncat porţia şi apoi s-a plâns că îi e foame şi a trebuit ca domnişoara să o mai pună o dată să mănânce din ceea ce îi pregătisem. Nu m-am mirat de acest lucru.

Nu sunt copii mulţi în grupă şi mă bucur de acest lucru pentru că i se poate acorda suficientă atenţie.

Dimineaţă mi-a fost milă de ea s-o trezesc pe la 7.15, dar după ce i-am spus că mergem la grădiniţă i-a sărit somnul şi a început să vorbească entuziasmată. Până am ajuns m-a întrebat din loc în loc dacă acolo este grădiniţa.

Îi place foarte mult că are papuceii ei roz pe care îi poartă la grădiniţă şi un ghizdănaş al ei cu o cutiuţă pentru mâncare. În seara asta mi-a spus: "merg la grădiniţă cu papucii şi mâncarea mea".

Această primă zi de grădiniţă a coincis cu împlinirea a 2 ani şi 10 luni de când s-a născut Eva. A petrecut-o într-un mod aparte fără să plănuim noi acest lucru.

Au trecut foarte repede cele 4 ore de grădiniţă şi când a ajuns acasă am interogat-o îndelung, dar nu prea a avut chef să-mi răspundă :) Bine că a mai aflat Adi alte detalii de la educatoare.

Împreună cu Eva au mai venit azi la grădiniţă verişorii ei Miriam şi Daniel care au trecut şi ei alături de ea prin experienţa primei zile de grădiniţă. Daniel nu mai avea răbdare să se dezbrace ca să ajungă repede repede la "culii" (jucării). Nici ei n-au avut probleme de adaptare pentru că sunt sociabili şi comunicativi.

Mulţumesc Domnului pentru această nouă etapă în care a intrat Eva şi sper să fie una cu multe experienţe frumoase.

Perle – partea a cincea

Astazi Eva împlineşte 2 ani şi 8 luni. Trece timpul… mâine poimâine o mărit. Hi hi! Glumesc! Cu ocazia acestei zile postez mai multe perle pe care le-am strâns de câteva luni încoace.
 
Răspunsuri haioase:
- Eva, spune-mi un cuvânt cu litera D. Dino… – “dinocer”
- I-am aratat o pară şi am întrebat-o cum se numeste. Mi-a răspuns: -“păr”
- Eva, spune-mi un cuvant cu F: -“furcubeu”
- Eva, spune-mi un cuvânt cu D: -“di cal”
- Eva, cum se zice la Biblie în engleză? -“Carte”
- Cum se spune la băiat în engleză? – "oboi"
- Eva, ce făcea Abel în poza asta? Confundând cu rugăciunea Anei, îmi răspunde: “Se roagă sa-i dea Domnul un bebeluş”
-Eva, cine sunt aceşti doi oameni din grădina Eden? – “Eden si Eva”
- Într-o seară ne uitam pe Biblia povestită copiilor la Iosif după ce fusese
vândut de fraţii lui, stând pe tron cu un sceptru în mână. Era un sceptru colorat în dungi.
Am întreba-o: “Eva cine e aici? ” – “Iosif cu acadea în mână” (semăna cu acadelele sub formă de baston)
- Unde eşti Eva? – “Sunt acolo”
- Când i-am spus că trebuie să megem la nani că a venit noaptea, ea mi-a răspuns: “Nu megem, că plecat noaptea”
- Odată când umblam în frigider mi-a spus că vrea şi ea să umble cu mine. I-am spus: “Lasă că nu e nimic aici”. Şi ea a răspuns: “Stai să văd şi eu că e nimic acolo”
 
Exprimări de-ale Evei:
- Într-o dimineaţă vine Eva la mine şi-mi spune: “Mami dă-mi şi mie pofta-n cui să mănânc şi eu ouă” (auzise povestea punguţei cu doi bani în care baba îi spunea moşului să-şi mai pună pofta-n cui)
- “Mami vreau doi inime”
- “Mami a bătat nenea cu copotul.” (a bătut)
- “Astea e florii mei“
- “Tati, mule abina cu paleta” (omoară)
- Dă să gustează Eva margarina.
- Hai să vedem maimuţile (maimuţele)
- Iosif se juca cu un porumb. Eva îl intreabă: “Iosif ce faci cu porumbelul? ”
- “Uite muca. E murită” (uite musca e moartă)
- Eram la plimbare prin ştrand. Dorind să se plimbe cu barca Eva ne spune: “Vreau niste barcă”
- “Mă doare muca” (o deranja o muscă)
- Până acum au înţepat-o pe Eva două albine. După ce i-am explicat a doua oară că albina s-a speriat de ea şi de aceea a înţepat-o, Eva s-a dus la albina care era moartă şi i-a spus: “Iartă-mă albină”
- Într-o dimineaţă Evei îi era foame. Când m-a auzit că deschid frigiderul a venit repede şi mi-a spus: “Hai să-ţi arăt că e multe pape”
- După un timp în care am învaţat-o să spună poftim în loc de na, Eva începuse să spuna de fiecare dată: “na poftim”
- Într-o zi când Adi a plecat cu maşina şi a calxonat-o Eva i-a spus: “Tati nu mă speria că
doarme oamenii”
- “Hai să vezi că sunt frumoase pantofii de la Iosif”
- Când a văzut un tricou a spus: “Ăsta e body lu’ tati”
 
Vocabularul Evei:
- la muştar se spune mustaţă
- la cola se spune colac
- la bucătărie se spune bucutulie
- la nucă de cocos se spune alună de cocos
- la curajos se spune gurajos
- la cântarea “luni marţi miercuri” Eva spune luni marţi iepuri”
- la costumul de baie se spune costum pentru baie
- la geaca de ploaie se spune ploaia de geacă

Perle – partea a patra

Gramatica Evei:

- un porumbel, doi porumbeli

- e plouă

- e banii

- un cal, două calii

- o găină, două găine

- un cocoş, două cocote

- o muscă, două muche

La începutul lunii mai Eva a avut ocazia să se plimbe cu căruţa. A fost foarte încântată. Într-o zi mi-a spus că vrea să se plimbe cu căruţa cu doi cai, iată ce a ieşit: "pimbe Eva cu culuţa calu cu doi"

Poneiului îi spune polen

Când era mai mică, i-am compus Evei un cântecel ale cărui cuvinte sunt cam aşa: bebe mic şi pitic, bebe mic polonic, etc. Într-o zi i-am arătat un polonic şi am întrebat-o ce este. Mi-a răspuns: "bebe mic". În altă zi mi-a cântat acest cântecel, dar s-a gândit să compună si ea ceva: "bebe mic, bobo mic" şi apoi nu se mai putea opri din râs pentru invenţia ei.

În altă zi se juca cu un zar şi i-am spus că se numeşte zar. Puţin mai târziu am întrebat-o cum se numeşte şi mi-a spus: "zarzăre"

Când pleacă tati la muncă se dă cu "fafum" şi bineînţeles că trebuie să-şi primească şi ea porţia.

Mi-a spus că nu are voie să-i facă buba pisicii pentru ca aceasta o "gâieie"

Într-o zi i-am arătat Evei ciocanul pentru şniţele şi am întrebat-o: "Eva ce este ăsta? Cio…" – "Ciobănaş"

I-am spus povestea din Biblie despre Daniel în groapa cu lei. Am întrebat-o mai târziu ce poveste este. Mi-a răspuns: "Daniel în groapa cu ulei"

Altă dată i-am spus: "Eva ai grijă că aluneci". La care ea îmi răspunde: "mănâncă veveriţa aluneci" şi de-atunci are tendinţa ca în loc de alune să spună aluneci

Marţea trecută Eva a primit o punguţă cu zmeură. I-am spus că este zmeură de la ţară, la care ea a început să spună: "Ţară, ţară, vrem ostaşi. Pe cine? Pe Eva"

Eva era obişnuită ca atunci când ciupeşte sau muşcă un copil să-şi ceară iertare. Într-o dimineaţă eram în parc şi un băieţel care n-avea nici o legătură cu ea a început să plângă. Eva se uita atentă la el şi după un timp a început să-i strige: "iartă-mă"

Într-o zi Eva era în curtea bisericii şi a văzut o bâtrânică plecând în timpul slujbei. S-a uitat lung după ea şi apoi a început să strige: "mamaie, vino înapoi la belică"

Eva m-a uimit foarte tare când într-o zi şi-a dat seama de ceva ce eu de ani de zile n-am realizat. În timp ce asculta cântecelul foarte cunoscut din engleza: "ABC" s-a întors către mineşi mi-a zis: "Mami, e twinkle, twinkle, little star". Abia atunci mi-am dat seama pentru prima oară că cele două cântecele au aceeaşi melodie.

Perle – partea a treia

Afară se înserase. Adi se juca cu Eva în cameră când deodată Eva se opreşte şi-i spune: "Tati, afară e noapte bună"

Când o pune pe Eva în pat la culcare, de obicei Adi o întreabă pe Eva: "cum se spune?" Şi ea răspunde: – "Noapte bună! Bună ziua!"

-"Eva, cum îi spui căţelului să plece?" -" Zât!"

După ce am scos dintr-o cutie mai multe jucării pentru Iosif, Eva s-a ataşat de una mai zgomotoasă. I-am spus că se numeşte maracas. De multe ori când o întreb cum se numeşte, ea îmi răspunde: lebeca…ăăă…malacat (numele Rebeca şi cuvântul maracas le-a învăţat cam în aceeaşi perioada, dar nu înţeleg cum de face confuzie între ele)

Pentru Eva, şorţul meu de bucătărie este bărbiţa lu' mami :)

Într-o zi Eva era la buni acasă şi se uita cum curăţă porumbii. Ceea ce buni nu ştia, era ca Eva mâncase de curând porumb fiert. Se tot învârtea pe lângă ea şi o ruga să-i dea şi ei. Buni îi explica ca porumbii au microbi şi nu poate să-i dea şi ei. La care Eva a început să strige: – "micobi vleau, micobi vleau!"

Eram duminica dimineaţa la biserică cu Eva în camera mama şi copilul. Tocmai trecuse trenul şi n-a apucat să-l vadă. I-am explicat că a plecat trenul. S-a întors spre mine şi mi-a spus: e pecat tenul a muncă

Toate păpuşile Evei au nume. Eu am cam început să le încurc, dar mă ajută Eva să-mi amintesc. Uneia din ele i-am pus numele Luca. Dar ea continuă să-i spuna: Laluca (numele de Raluca îi sună cunoscut, Luca mai puţin, aşa că a făcut o combinaţie ajutătoare)

Ieri eram cu Eva şi Iosif în parc. O doamnă îşi dădea fetiţa pe acelaşi tobogan cu Eva. Eva se uită atentă la acea doamna şi mă întreabă: "mami ce-i asta?" Nu ştiam la ce se referă şi i-am ignorat întrebarea. Dar ea s-a ţinut după acea doamna şi se uita la faţa ei continuând să întrebe: "mami, ce-i asta?" Pentru că şi doamna devenise curioasă la ce se referă Eva, m-am dus şi m-am uitat şi eu. Doamna avea nişte cercei mari la ureche şi Eva mă întreba de ei. Am răsuflat uşurată şi i-am spus că sunt cercei, la care Eva îmi spune: "vrei şi tu cercei" (adica vreau şi eu cercei) Bine că doamna nu avea cine ştie ce altceva pe faţă!

În timp ce ne uitam pe Biblia pentru copii am întrebat-o pe Eva: -"cum îl cheamă pe acest băieţel care doarme şi îl strigă Dumnezeu ca să stea de vorbă cu el? Sa….?" -" Samona" – "Nu mami Samona, Samuel" (Samuel e un nume nou pentru ea, aşa ca i-a fost mai uşor să-i amintească de Samona pe care o cunoaşte mai de mult)

Am încercat să-i povestesc Evei de copilaşii din Biblie. I-am povestit şi de David. Că el cântă la harpă şi are grijă de oi. Azi în timp ce se uita la coperta Bibliei pentru copii mi-a spus că acolo e Domnul Isus şi că îi iubeşte pe copii. I-am spus că Domnul Isus are grijă de noi, fără să-mi dau seama că ea va înţelege doar: "are grijă de oi", aşa că a continuat şi mi-a spus: "cântă la harpă, David".

Într-o zi Eva l-a ciupit pe Iosif şi acesta a început să plângă. I-a fost milă de el şi a văzut că m-am supărat pe ea, aşa că s-a dus la el şi a început să-i zică: "iartă-mă Otit, iartă-mă!" dar se uita la mine să o aud eu.

Mai nou, dacă vrea un lucru Eva crede că dacă spune te rog frumos sau te rog, sigur îl primeşte. Pentru că la început când a folosit aceasă expresie mă lăsam uşor convinsă, acum încerc să o învăţ că rugăminţile ei frumoase nu reprezintă cheia succesului.

Vine, vine primăvara

Eva are un nou cântecel preferat: "floricele câmpii" şi pentru că m-a pus aşa des să i-l cânt şi nu ştiam decât prima strofă, am intrat pe youtube să caut varianta completă. M-am bucurat să-l găsesc şi cu video.

Să învăţăm de la copiii noştri

De 1 Mai am hotărât să mergem cu familia la nişte prieteni de lângă Dunăre, aşa că am plecat cu o zi înainte ca să fim fresh a doua zi. Călătoria a durat cam 4 ore, iar în maşină temperatura era foarte ridicată. Acest drum a fost un adevărat test de răbdare pentru Eva şi de creativitate pentru noi. Scumpa noastră a fost exemplar de cuminte pentru că pe drum am vorbit despre tot ce cunoştea ea din ce vedeam pe geam: tractoare, basculante, tiruri, căruţe, cai, am cântat, am mâncat, etc I-am povestit Evei că vom merge la o fetiţă mică pe nume Rebeca şi că are multe jucării, că are curte şi leagăn. În ultima parte a călătoriei Eva a început să dea semne de oboseală şi plictis, dar din când în când spunea: Lebeca, Lebeca, medem a Lebeca. Trecea un timp şi iar: Lebeca culii (jucării). A repetat de atâtea ori până ni s-a luat nouă. Ceea ce m-a surprins însă, este că se încuraja singură cu acest happy end al drumului şi se înveselea.
 A doua zi când ne-am întors, deşi am plecat dupa ora 17 căldura a fost mai mare. Eva a fost mai agitată de data asta, dar din nou în a doua parte a călătoriei mi-a spus că ea va face baie când ajunge acasă. Când spune că face baie, îmi enumeră jucăriile de baie: calul portocaliu, vaca, raţa, păpuşa Lili. I-am promis câ îi voi face baie când ajungem acasa. Aşa că am avut parte de un nou refren cu care Eva s-a încurajat până acasă :) Şi m-am
ţinut de cuvânt.

Sunt nenumărate situaţiile în care putem face şi noi ca Eva. De la curăţenia zilnica şi până la creşterea unui copil, să ne gândim cu bucurie şi optimism la rezultatele dorite care nu vor întârzia să apară.

Vă doresc din inimă să ajungeţi să vă bucuraţi de rodul muncii voastre!

Eva şi Iosif

Uneori în timp ce se joacă prin casă, deşi este absorbită de ceea ce face, dacă-l aude pe Iosif că gângureşte sau că plânge, imită exact sunetul pe care acesta l-a scos.
 
Cum prinde ocazia îl dezbracă pe Iosif. Îi scoate căciula, îi desface capsele. Spre dezamăgirea ei nu prea îi ofer astfel de ocazii.
 
Când este plecată de-acasă şi o aştept pe geam, primul lucru care mă întreabă de jos este: mami, e Otit? (mami, unde e Iosif) Sau îmi strigă: Otit nani cacameă (Iosif face nani în cameră)
 
Dacă plânge un copil în parc îmi spune: “pâde Otit” Dacă plânge Iosif, spune: a cut caca Otit
 
Orice bebeluş din reviste se numeşte Otit :)

Obiceiurile Evei

În jurul vârstei de doi ani am văzut schimbări în modul de joacă al Evei. A început să dea mai multă atenţie păpuşilor. Le culcă şi încearcă să le îmbrace. E interesant că ia toate păpuşile şi le aşează ordonat în pat, apoi se pune peste ele şi se înveleşte. Nu se preocupă că le rupe vreun os sau că nu mai au cum să respire. Aşa le iubeşte ea. M-am întrebat de unde ştie ea să stea cu ele în pat. Probabil de la mine, că la prânz ea, Iosif şi eu dorim toţi în acelaşi pat sub aceeaşi pătură.
 
M-a uimit de câteva ori când a făcut ordine din proprie iniţiativă. Odată a strâns jucăriile împrăştiate într-o cutie, fără să o pun eu. Când aranjez pătura pe pat se duce ea să îndrepte un colţ dacă  nu stă bine. Dacă aruncă ceva la gunoi şi cade pe lângă, ridică de jos şi pune la coş. Dacă o pun în scăunelul de masă şi tăviţa nu este curată îmi strigă: “mami, midelie!” Şi nu mănâncă până nu curăţăm. În rest ea este autoare dezordinii din cameră dacă o las mult nesupravegheată.
 
Când merg cu ea în parc, de multe ori se opreşte din joacă pentru a asculta discuţiile oamenilor sau a copiilor mai mari. Odată două fetiţe de vreo 11-12 ani discutau una cu cealaltă. Eva s-a dus aproape de ele şi asculta foarte atentă discuţia lor. Una din fete, probabil intimidată de privirea ei, a spus: “hai să mergem în altă parte să vorbim”. Şi au plecat amăndouă.
 
Un alt obicei pe care îl mai are, este să se oprească din joacă oridecâteori aude o maşină zgomotoasă. Se întoarce şi o priveşte până dispare din raza privirii ei. Adoră să privească şi să studieze tractoare, basculante, tiruri şi autobuze. Mai nou când vede un avion mi-l arată şi începe să cânte: “abion cu motol mi mine-n bol”
 
Într-o zi urcam anevoios panta de lângă parc, avându-l pe Iosif în cărucior şi pe Eva de mână. Din spate ne-au ajuns şi  ne-au depăşit o mămică cu fetiţa ei. Am observat că fetiţa aceea avea un mers mai apăsat pe fiecare picior. M-am distrat copios când am văzut că dintr-o dată Eva începe să meargă în spatele ei imitând-o. Apoi atenţia i-a fost distrasă de o maşină zgomogoasă. Am urmarit să văd dacă mi s-a părut faza cu imitaţia. Dar după ce maşina s-a depărtat Eva şi-a amintit de fetiţă şi a început iar s-o imite : )) Noroc că mama fetiţei nu s-a uitat înapoi.
 
De când i-am cumpărat volumul II de la Speranţa pentru copii, Eva nu se mai satură să-l asculte şi nu-i mai place volumul I (poate doar Ascultă picurii de ploaie”). Melodia ei preferată de pe volumul II este Pic pic picurii de ploaie”. Pentru că vedea mereu umbrele la copiii din video, îmi cerea să-i dau şi ei umbrelă de fiecare dată când asculta melodia. Aşa că i-am dat. Însă după un timp a vrut-o şi în alte momente din zi pentru că îşi amintea de cântec şi îl fredona prin casă. Şi n-am avut încotro decât să i-o dau. Până acum ne-am ales cu două umbrele rupte. Însă de-abia astăzi am conştientizat prezenţa unei probleme mai serioase. De ce astăzi? Pentru că astăzi a plouat. Dimineaţă când a văzut umbrele la oameni pe stradă a început să strige după ei: “Umbrela mie! Umbrela mie!” şi apoi a plâns şi s-a supărat. După ce am ajuns la biserică a văzut o umbrelă acolo şi iar a început să ţipe. Am pitit umbrela, dar imediat a intrat altcineva cu o alta…: )) şi iar a inceput scandalul. Nu ştim când se va vindeca de sindromul “umbrela”.
 
A început să-i placă tot mai mult să-i cânt. Şi nu mă lasă să mă opresc, ci-mi zice: "mami, mai câtă" sau "câtă mami!" Şi de multe ori vine aproape de mine şi se uită fix în gura mea de parcă ar vrea să vadă cum se produce sunetul sau cum se pronunţă cuvântul. Mă bucur foarte mult că-i place să-i cânt pentru că asta arată o sensibilitate muzicală pe care doream să o aibă.

Perle – partea a doua

De ceva timp Eva a început să articuleze cuvintele chiar şi acolo unde nu trebuie. Aşa că a ieşit ceva de genul:          
-steauaua
-când mergeam la unchiul Gicu, ea spunea că mergem la unchiul Gicul : ))
-imi spune: mami vreau lapte acrul
 
Într-o dimineaţă beam un pahar cu lapte. Mi-a spus: mami vreau cow…. Mi-a trebuit puţin timp să realizez că se referă la lapte. Totuşi este bine ca n-a zis vreau cat sau dog. Ceva ceva tot a înţeles ea dacă a făcut legătura între lapte şi cow : ))
 
Cineva i-a dat Evei o bomboană. Am întrebat-o: Eva cum spui? La care ea raspunde: Buna ziua!
 
-Eva, ce este aceea o suzetă? – Acadea
 
-Eva, cum se numeşte magazinul pe lângă care trecem noi acum? Kau…şi mai cum? Şi ea zice:…cow… şi începe să cânte melodia "the cow is giving milk", dar în română: "vaca ne dă lapte, vaca ne dă lapte" (vorbeam despre Kaufland)

 

 

Eva şi urările de pe facebook

 

Pentru că nu mai am cont pe facebook, am văzut târziu de pe contul lui Adi ca mai sunt prieteni care i-au făcut urări şi pe facebook:

-La multi ani Eva. Multe binecuvantari! S-au nascut atatia copii in ultimul timp ca am uitat care cum au ziua de nastere. asa ca scuze daca am intarziat! C.

 

- La mulţi ani, Eva! A.

- la mulţi ani papuşică… M.

- la mulţi ani, să creşti mare şi cuminte A.

- La mulţi ani, minune mica!! L.

- Mulţi ani binecuvântați, prințesă! N.

- la mulţi ani ani frumoasă mică să fii binecuvântată! A.

Mulţumim pentru urări! Ce să zic de mică prinţesă… numai prinţesă nu e deocamdată la comportament : )) Poate doar în poze. De mică, da, sunt de acord, este în continuare destul de mică faţă de greutatea pe care ar fi trebuit să o aibă la vârsta ei, dar si consumă energie la greu…