Archive for mai, 2013

Jurnalul unei Biblii

Am citit recent pe blogul ursuletinazdravani un articol care m-a pus pe gânduri. Merită să-l citiţi până la capăt.

Jurnalul unei Biblii:

15 septembrie

Vi-l prezint pe stapanul meu: Ionel, in al doilea an la Liceul Teologic “x” .

Cat despre mine, ce sa va zic: ma simt bine. Stapanul m-a luat la scoala cu el. Chiar m-a pus pe banca peste cartea de matematica. Ma simt onorata. Asta inseamna ca eu sunt deasupra tuturor lucrurilor si preocuparilor stapanului, ca prima carte pe care o va citi voi fi eu. Chiar a subliniat un verset din mine…”Nu ti-am dat eu oare porunca aceasta? Intareste-te si imbarbateaza-te. Nu te insapaimanta si nu te ingrozi, caci Domnul Dumnezeul tau este cu tine in tot ce vei face” (Iosua 1:9). Oare chiar crede lucrul acesta?

19 septembrie

Ei, bine ma pot mandri! Saptamana aceasta, a fost o saptamana de lucru pentru mine. Stapanul m-a rasfoit, m-a citit, m-a subliniat…este incurajator pentru mine.

30 septembrie

Nu stiu ce s-a intamplat cu el, este foarte agitat. ma duce la scoala, dar nu ma scoate din rucsac. Am inceput sa capat miros de salam. Ma tine impreuna cu pachetul de mancare…noroc ca am coperti tari, pentru ca altfel as arata ca si cartea de biologie…saraca! Stau de vorba cu ea, din cand in cand. Si pe ea o scoate la apel, doar cand are extemporal, bineinteles, sa copieze, nu sa invete.

7 octombrie

De o saptamana, stau tot in rucsacul lui de scoala. Vreau aer. ma aude cineva? Vreau afara, scoateti-ma afara!!

14 octombrie

S-a intamplat ceva! In sfarsit ma scoate la iveala…rasfoieste de zor…Hei, ce cauti asa grabit? Daca nu cunosti ordinea cartilor, uita-te la cuprins!

18 noiembrie

Am ramas pe raftul bibliotecii multe zile, nimeni nu m-a bagat in seama. Ma intreb de ce ma mai tine. ma sterge stapana casei de praf din cand in cand.

21 noiembrie

In sfarsit, a pus mana pe mine…din pacate, numai sa puna o floare la presat. Oare nu are ierbar?

4 decembrie

Ceva nu este in regula cu el. Este foarte agitat. A inceput sa ma citeasca la intamplare. Inchide ochii, deschide Biblia si pune degetul pe un verset la intamplare, apoi nemultumit, ma inchide…Nu-l inteleg, o fi o noua metode de a ma citi?!

5 decembrie

A pus in filele mele o poza, e  a unei fete…Acum inteleg, e indragostit si m-a folosit ieri ca:”e ea, nu e ea”…”ma iubeste, nu ma iubeste”…

10 decembrie

E draguta fata din poza…pacat ca nu vorbeste…iar pe mine nu ma citeste nimeni…

24 decembrie

E sarbatoare. Sunt luata la biserica. Ce bine…ma apuc sa vorbesc cu alte surate. Aflu, spre uimirea mea, ca si ele someaza ca si mine. Ce sa mai spun…

31 decembrie

Aaaaaaaaauuuuuu!! Offf! Lasati-ma in pace! Am ajuns pe mana bebelusilor, ma deseneaza, ma baga in gura, ma-ndoaie…ce neglijent e stapanul meu cu mine.

1 ianuarie

E an nou! Astazi a cautat cateva promisiuni in mine, apoi s-a hotarat sa ma citeasca in intregime in acest an. Dar, din pacate, chestia asta e rasuflata, a spus-o si anul trecut si nu a reusit sa treaca de 1 Cronici.

1 martie

Apar intre filele mele tot felul de felicitari si biletele. Arat ca un pom de Craciun. Biletelele sunt cu inimioare..e normal, e primavara, e indragostit, a cata oara….cred ca acum s-a indragostit de boboaca din clasa a IX-a , aceea cu ochii mari.

4 iunie

De cateva zile, a inceput sa ma citeasca serios. A inteles ce adevaruri gaseste in mine? Din pacate, nu…E doar perioada de evaluare.

16 iunie

A venit vacanta….mergem la mare. Probabil isi va face timp si pentru mine…vise!! Toate zilele le-am petrecut in valiza.

14 septembrie

Maine incepe scoala. Oare ce se va intampla cu mine? Oare cand va intelege adevarata mea valoare?

Iata istoria mea….Daca o intreb pe colega mea, Biblia ta, ea ce-mi va spune?

Investesc în copilul meu. Mă scuzaţi dar cam cu cât vreţi să îl vindeţi după aceea?

Articol scris de Cristian China Birta pe www.chinezu.eu

Cei mai mulţi dintre noi ştiţi că am trei copii fenomenali. Sunt viaţa mea. Ei şi doamna sufletului meu. Cam tot ce fac în viaţa asta fac cu gândul la ei. Şi mă gândesc în fiecare clipă dacă e ok cum îi cresc, dacă aş putea face ceva mai bine, dacă nu cumva modul meu de a fi părinte (acela de a-i învăţa să fie liberi, cu orice riscuri şi să gândească cu capul lor, cu orice riscuri) nu este unul care înseamnă mult prea multă presiune pusă asupra lor. Mă gândesc mereu şi mereu dacă sunt un părinte bun. Ceea ce, după umila mea părerea, este un semn că da sunt un părinte bun. Sau măcar încerc să fiu.

Mă crispez de fiecare dată când aud părinţii care îmi spun, deoseori luând un aer dramatic şi oftând din străfundul rărunchilor, cum se sacrifică ei ca să “investească” în copiii lor. Reacţionez de fiecare dată după cum vă spun mai jos. Motiv pentru care, în rândul acestei categorii de părinţi, am fix două găşti: cei care se enervează şi ne spunem pa şi pu şi cei care stau un pic pe gânduri şi cu care, din fericire, se pot deschide căi de dialog.

Replica pe care o folosesc atunci când o aud pe asta cu “investitul în copii” este următoarea: “Şi cam când vrei să îl vinzi? Cât mai vrei să investeşti în el până să îţi scoţi banii?“.

Există copiii de 8, 9 sau 10 ani care intră la ora 8.00 în câmpul muncii şi termină abia pe la 19.00. Pentru că stau 4 ore la şcoală, îşi fac temele vreo 2 ore şi după aceea, pentru că părinţii “investesc” la greu în copil, se duc la – în funcţie de ziua din săptămână şi de sezon – înot, pirogravură, apărarea patriei, baschet, traforaj viteză, aruncarea cu privirea, dans, pictură, culturism. Nu doar la câteva din ele, ci la toate. Pentru că investiţia este investiţie, nu ne jucăm noi cu de astea.

Îi acuz pe aceşti părinţi de violenţă prin bună credinţă. Căci ştiu că sunt mânaţi 100% de bună credinţă, aici nu încape îndoiala. Doar că buna lor credinţă nu scuză faptul că se fac vinovaţi de un anume tip de violenţă, parşiv şi politically correct, asupra copilului. Este o explicaţie, desigur, dar nu o scuză.

De fapt, vina lor este că le fură copiilor copilăria. Că îi învaţă pe aceşti copii, care vor deveni adulţi, că se poate trăi fără copilărie. Sau că, mai rău, copilăria înseamnă perioada dintre a te naşte şi a trebui să faci lucruri.

Haideţi să nu mai investim atâta în copiii noştri. Haideţi să nu ne mai creştem copiii cu business planuri. Haideţi să nu facem o afacere din dorinţa noastră de a ne vedea copiii devenind ceea ce nu am putut noi fi vreodată. Haideţi să fim doar părinţi. Şi să ne iubim copiii nu pentru ceea ce vrem noi să fie cândva, ci pentru ce sunt ei acum, adică minunile din viaţa noastră :)

Găsiţi articolul original dând click AICI. Sunt foarte utile şi comentariile din partea de jos a articolului original.

Rime pentru dinţi de lapte

O carte gratuită cu poezii de patru versuri!

Am găsit pe site-ul librăriei Viaţă şi Sănătate, o carte în format PDF cu poezii , care se poate descărca gratuit. Sunt poezii de 4 versuri foarte draguţe. Poeziile sunt însoţite de imagini sugestive şi atrăgătoare. Cartea se numeşte "Rime pentru dinţi de lapte". O puteţi descărca de aici sau de pe site-ul lor. Spor la învăţat!                      

Mai găsiţi alte poezii de patru,cinci şi şase versuri, sus în partea dreaptă a acestui site, la butonul Poezii.