Archive for mai, 2011

Micuţa cântăreaţă

Ieri am fost plecaţi împreună cu familia pentru un timp de relaxare undeva în apropiere de Dunăre.

Eva a fost foarte fericită acolo pentru că avea mult spaţiu şi foarte multe locuri de explorat şi de studiat. Bineînţeles că a fost în centrul atenţiei şi cu această ocazie am putut şi eu la rândul meu să mă relaxez pentru ca Eva a fost plimbată de la unul la altul.

Lângă locul în care ne întinsesem păturile era un lac mare şi o parte din copii pescuiau. Eva a fost tare încântată să facă cunoştinţă cu un peştişor, dar s-a speriat când acesta a început să mişte. E printre puţinele lucruri care au speriat-o până acum.

La un moment dat stăteam pe pătură şi citeam dintr-o carte. Eva era lângă mine şi ţinea în mână o foaie cu nişte desene. A început să cânte uitându-se la foaie şi cânta: la la la. De fapt spunea nu cânta. Apoi o mătuşă de-a mea a rugat-o sa-i mai cânte şi Eva a început să spună iar la la la. Atunci am realizat că micuţa noastră ştie ce înseamnă să cânţi, şi nu oricum, cu partitura în faţă. Am rugat-o şi astăzi să cânte şi a început iar cu la la la.

Cuvinte şi paşi

Am observat în ultima vreme că Eva şi-a dat foarte mult drumul la mers.  Atunci când a început să meargă am renunţat la cărucior pentru că m-a sfătuit o matuşă să fac multă mişcare cu Eva şi să renunţ cât mai repede la cărucior. Şi aşa am făcut.

E adevărat că un drum până la farmacie sau până la magazin este mult mai lung cu Eva pentru că ea merge mai încet şi are foarte multe de admirat, în special oamenii care vorbesc mai tare sau strigă şi maşinile mai zgomotoase sau autobuzele. Trebuie să duc muncă de lămurire cu ea pentru a continua drumul. Nici în părculeţ nu mai folosim de mult căruciorul.

Printre cuvintele pe care Eva le mai foloseşte se numără : "pi" pentru pui, "tu tu" pentru cuţu, "ai" pentru alo sau telefon "cochi" pentru ochi, "cuic" sau ceva de genul asta pentru buric şi mai foloseşte un cuvânt pentru buni sau bunicul, dar nu pot încă să-l scriu pentru că nu înţeleg clar ce spune.

Oameni mari din istorie care au fost stângaci

O dovadă a normalităţii, ba poate chiar a gradului înalt de inteligenţă pot fi oameni mari de ştiinţă, din istorie, cultură sau sport care au fost stângaci:

- artă şi ştiinţă: Pablo Picasso, Michelangelo, Leonardo da Vinci, Peter Paul Rubens, Rafael Sanzio, Rembrandt, Albert Einstein

-muzicieni şi compozitori: Carl Philip Emmanuel Bach, Maurice Ravel, Sergei Rachmaninoff, Wolfgang Amadeus Mozart


-scriitori: Franz Kafka, Hans Christian Anderson, Johann Wolfgang von Goethe, Lewis Carroll, Mark Twain, Thomas Carlyle

-regi, împăraţi, faraoni: Alexandru Macedon, Iulius Cezar, Napoleon Bonaparte, Tiberiu, Ramses al II-lea


-actori: Charlie Chaplin, Tom Cruise, Nicole Kidman, Richard Dreyfuss, Peter Fonda, Greta Garbo, Whoopi Goldberg, Cary Grant, Marylin Monroe, Ryan O'Neal, Anthony Perkins, Robert Redford, Julia Roberts, Telly Savalas, Bruce Willis,

-fotbalisti: Diego Armando Maradona si Edson Arantes do Nascimento (Pele), Gheorghe Hagi,

-tenismeni: Jimmy Connors, Goran Ivanisevic, Martina Navratilova…

-alte domenii: Aristotel, Bill Gates, Buzz Aldrin, Henry Ford, James Cameron, John Rockefeller, Marie Curie, Steve Forbes

-şi lista poate continua dar nu am vrut sa ocup foarte mult spaţiu

Există o explicaţie

Se spune că un procent de 13% din populaţia mondială (aproximativ 500 de milioane de persoane), este stângace!

Motivul pentru care există stângaci, dreptaci sau ambidextri, este utilizarea cu predilecţie a unei emisfere cerebrale. Astfel, emisfera stângă controlează partea dreaptă a corpului , iar emisfera dreaptă contolează partea stângă. Existenţa unor conexiuni mai rapide şi mai numeroase pe o anumită emisferă duce la aşa zisa clasificare în stangaci şi dreptaci.

Stângacii sunt deci coordonaţi predominant de emisfera dreaptă, responsabilă de orientarea în spaţiu, de imaginaţie şi creativitate. Dreptacii sunt coordonaţi de emisfera stângă responsabilă cu logica, analitica, funcţiile verbale şi matematica. În cazul ambidextrilor, emisferele sunt la fel de active.

Creativitatea şi-o pot folosi în orice domeniu, fie artistic, fie ştiinţific. Stângacii gândesc în imagini, pot să realizeze conexiuni foarte rapide, uimitoare şi originale. Pot să aibă înclinaţii spre poezie, artă, dar şi fizică, matematică. Important este că ei au o doza mare de creativitate care poate fi canalizată spre diverse domenii.

Unii copii stângaci pot să nu aibă înclinaţie către muzică sau desen, dar asta nu înseamnă că nu sunt creativi. Au şi ei domeniile lor în care vor excela.

Stângăcia poate fi un atu! Studiile de specialitate au demonstrat că stângacii sunt mai creativi, au o imaginaţie mai bogată şi găsesc soluţii inedite la probleme, faţă de dreptaci, care sunt analitici şi calculati.

Stângacii pot excela în domenii precum arta, muzica sau sportul.

Eva si preferinţa ei pentru mâna stângă

Cam pe la 3 luni am observat că fetiţa noastră foloseşte cu predilecţie mâna stângă când încearcă să prindă o jucarie. Adi este ambidextru, unele lucruri le face cu mâna stângă iar altele cu dreapta – deci nu am fost foarte uimiţi când am sesizat înclinaţia Evei pentru mâna stângă.

În urmatoarele luni Eva a rămas tot cu preferinţa pentru mâna stângă dar o vom urmari în continuare pentru a vedea ce foloseşte mai mult: mâna stângă, dreaptă sau a ambele.

M-am hotărât să mă documentez cu privire la stângaci, pentru că vreau să ştiu cum pot să o ajut pe Eva dacă se dovedeşte în timp că este stângace.

ata = asta

În general după somnul de prânz Eva este vorbareaţă şi veselă şi se bucură foarte mult când intrăm la ea în cameră. Şi mie şi lui Adi ne place sa stam cu ea în acele momente. Dar dacă o luăm în braţe, nu ne mai bagă in seamă şi întinde mâna după diverse obiecte de pe şifonier. Astăzi a reacţionat la fel. Adi i-a întins o trusă de unghii şi a întrebat-o: "Asta vrei tati?", iar ea a răspuns: ata, ata. Şi în restul zilei a repetat "ata" ori de câte ori îi spuneam cuvântul.

Un obicei haios

Nu mai ţin minte sigur când am observat prima dată, dar cred ca a trecut mai mult de-o lună de-atunci şi între timp s-a mai repetat de câteva ori. Eva are un obicei tare haios pe care îl practică doar uneori. Când se loveşte din greşeală cu capul de ceva, plânge şi apoi se duce uşor si mai repetă mişcarea de câteva ori de parcă ar vrea să vadă cum s-a întâmplat. Odată a dat cu capul de chiuvetă, a plâns puţin şi apoi s-a mai dus şi a mai dat de cateva ori, dar bineînţeles că mai uşor. Uneori când am treabă în bucătarie o pun pe o pernuţă lângă perete şi îi dau jucării. Dacă dă cu capul din greşeala şi o atenţionez să aibă grijă la cap, mai repetă de câteva ori până vine Adi din camera cealaltă şi întreabă ce se întamplă de se aude acea bubuitură în perete. Altă  dată Eva se juca sub masă şi i-am spus să aibă grijă la cap. Următorul lucru pe care l-a făcut a fost să se ducă uşor cu capul lângă masă să vadă cum s-ar lovi.

Astăzi de exemplu, se juca cu o papuşică şi din greşeală şi-a dat cu ea în cap. I-am spus să nu se mai lovească, dar Eva nu s-a mai oprit. Îşi dădea continuu cu ea în cap. După un timp a uitat de acest lucru şi a venit Adi în cameră. Ca să vadă şi el cum face Eva, a fost nevoie doar să-i spun să nu-şi mai dea cu păpuşa în cap şi a început iar să se lovească cu ea.

Confuzia Evei

De când a fost mai mică Eva a avut o pasiune pentru imagini. Aşa că i-am cumpărat cărticele cu animaluţe. După un timp am pus-o să-mi indentifice anumite animale şi se descurca cu unele. Următorul progres a fost recunoaşterea bebeluşilor din reviste sau afişe pe care îi localiza fără probleme. Văzând pasinea ei pentru poze, am început sa-i arat poze în care se afla tati şi să o pun să-l recunoasca. ii spuneam de multe ori arătându-i poza ca e tati. numai ca fiind prea mică ea a facut legatura între poză şi termenul de tati. a trecut mult timp până mi-am dat seama de confuzia ei. de atunci ori de câte ori vede oriunde am fi o poză sau mai multe începe să spuna tati.

Un nou cuvânt în vocabular

ieri am fost plecata cu eva la bunici si ne-am intors pe la 21.30. ploua foarte tare si l-am rugat pe adi sa coboare la masina pentru ca nu aveam umbrela. cum a luat-o in brate si eva a vazut picurii de ploaie a inceput sa spuna: apa, apa, apa. pana acum spunea papa. folosea termenul de papa pentru mancare, lapte, ţiţi si apă. de fiecare dată când spunea papa la apă am corectat-o, dar nu ne aşteptam la rezultate. şi astăzi a folosit noul cuvînt  :)

Cum s-au împrietenit Eva şi oliţa?

pe la 6 luni jumătate am început sa o pun pe eva pe oliţă. ştiind ca verişoara ei fuge de oliţă ca de şarpe, mi-am propus să o învăţ de timpuriu să stea pe oliţă.

pe 21 decembrie eva a început să nu mai aibă răbdare să stea pe oliţă şi să se ridice imediat. de aceea am inceput sa o pun de mai multe ori pe zi şi a avut rezultat bun.

de pe la un an si o luna eva a inceput sa ma anunte cand vrea sa ii aduc oliţa. la inceput nu m-am prins pentru ca folosea termenul de "ti ti". eu am incercat  de cand era mica, de pe la 6-7 luni, ca ori de cate ori o puneam pe oliţă sa ii spun: caca, pipi pentru a face legatura cu termenii si mai tarziu sa ii spuna singurica. dar ea a ales sa spuna ti-ti. si de vreo luna ma zapaceste cu ti-ti la orice pipi sau vant :) ) astazi nu am avut timp sa ii pun imediat pampersul si a ramas in strampi fara pampers. la un moment dat a spus ti ti si am urmarit-o sa vad daca a spus la intamplare, dar intr-adevar a facut pipi si i-am gasit strampii uzi. am concluzionat ca de fiecare data cand spune ti ti, are ceva de facut intr-una din starile de agregare: gazos, lichid sau solid. sper ca in cateva luni sa renuntam la pampers devinitiv.